Viata de adolescent este o cautare continua. Fiecare trebuie sa gaseasca sa dea vietii un sens. Si-l vor da, atunci când se va trezi întelepciunea din interiorul fiecaruia. Entuziasm. Zâmbet. Iubire. Bucurie. Explozie. Mândrie. Zgomot. Frumusete. Sinceritate. Libertate. Comunicativitate. Eruptie. Timiditate. Agitatie. Vis. Curiozitate. Zbor. Atractie. Puritate. Ambitie. Acnee. Speranta. Adiere. Minune. Floare de cires. Surpriza. Aspiratie. Fior. Sageata de foc. Contraste. Extaz. Teribilism. Raspunsul tuturor semnelor de întrebare din copilarie, le-am gasim in adolescenta.
Daca ai timp sa te uiti in cufarul cu amintiri, vei ramane surprins de evolutia ta. Experienta vietii se acumuleaza nu din simple vorbe si povesti,ci dand cu capul de zid, cazand, ca apoi sa inveti sa te ridici.Ce bine ar fi sa putem invata doar din pataniile celor din jur ,am fi scutiti de multe suferinte de-a lungul timpului. Daca reusesti sa eviti sa faci macar o greseala de mai multe ori,inseamna ca ai invatat cu 2 sec. mai mult decat altii,ca timpul nu a trecut de pomana pe langa tine. Iti aduci aminte cand erai copil erai intr-o continua graba sa devii adult,sa te ia lumea in serios si atunci nu iti doreai nimic mai mult decat sa ”cresti mare”.Cred ca odata ajuns acolo ai da orice sa te poti reintoarce pe vremea copilariei fara griji si fara necazuri…Ce vremuri frumoase,nu?Incerc, totusi sa nu ma pierd in peisajul ambiguu al vietii, sa pot pastra adolescentul cu visele lui de odinioara, sa rad sincer si cu pofta, profitand de fiecare insigniafiant moment care trece pe langa. Da,recunosc ca de multe ori am gresit, am fost dezamagita,am riscat nebuneste, am pierdut, am iubit , am suferit,am fost ranita si am ranit la randul meu, dar am reusit mereu sa continui cu capul sus. Niciodata nu vei fi indeajuns de pregatit pentru ceea ce iti rezerva viata, dar o solutie buna/rea exista pentru fiecare. Decat sa stam sa ridicam din umeri, sa ne ascundem din fata timpului mai bine luam inclusiv o decizie rea, care la momentul ”x” este cea potrivita datorita circumstantelor in care suntem. Viata ne surprinde, ne scutura din temelii, ne pune fata in fata cu temerile noastre profunde, pentru a ne transforma in propriile opere de arta . Sunt multe momente în viaţa noastră când ne lăsăm pradă emoţiilor, când le lăsăm să ne copleşească şi cădem în abisul deznădejdii profunde. De cele mai multe ori reacţionăm astfel, când ne simţim singuri iar sentimentele negative de frică, disperare, neputinţă sunt mult mai puternice, reuşind de cele mai multe ori să le domine pe cele care contează de fapt. Mi-am petrecut timpul în deplina concordanta cu starile sufletesti pentru ca sunt de parere ca fiecare om trebuie sa fie stapân pe timpul lui, sa aiba posibilitatea sa faca ce vrea.Imi amintesc zambind chiulul de la cursuri doar de dragul lucrului interzis. Adolescentul din mine iubeste in propriul lui stil si totusi sunt atât de straina de acest sentiment. Hai sa mai privim inca o data lumea cu ochii adolescentului, si sa nu uitam ca toti vrem si credem ca o sa schimbam universul!
Daca ai timp sa te uiti in cufarul cu amintiri, vei ramane surprins de evolutia ta. Experienta vietii se acumuleaza nu din simple vorbe si povesti,ci dand cu capul de zid, cazand, ca apoi sa inveti sa te ridici.Ce bine ar fi sa putem invata doar din pataniile celor din jur ,am fi scutiti de multe suferinte de-a lungul timpului. Daca reusesti sa eviti sa faci macar o greseala de mai multe ori,inseamna ca ai invatat cu 2 sec. mai mult decat altii,ca timpul nu a trecut de pomana pe langa tine. Iti aduci aminte cand erai copil erai intr-o continua graba sa devii adult,sa te ia lumea in serios si atunci nu iti doreai nimic mai mult decat sa ”cresti mare”.Cred ca odata ajuns acolo ai da orice sa te poti reintoarce pe vremea copilariei fara griji si fara necazuri…Ce vremuri frumoase,nu?Incerc, totusi sa nu ma pierd in peisajul ambiguu al vietii, sa pot pastra adolescentul cu visele lui de odinioara, sa rad sincer si cu pofta, profitand de fiecare insigniafiant moment care trece pe langa. Da,recunosc ca de multe ori am gresit, am fost dezamagita,am riscat nebuneste, am pierdut, am iubit , am suferit,am fost ranita si am ranit la randul meu, dar am reusit mereu sa continui cu capul sus. Niciodata nu vei fi indeajuns de pregatit pentru ceea ce iti rezerva viata, dar o solutie buna/rea exista pentru fiecare. Decat sa stam sa ridicam din umeri, sa ne ascundem din fata timpului mai bine luam inclusiv o decizie rea, care la momentul ”x” este cea potrivita datorita circumstantelor in care suntem. Viata ne surprinde, ne scutura din temelii, ne pune fata in fata cu temerile noastre profunde, pentru a ne transforma in propriile opere de arta . Sunt multe momente în viaţa noastră când ne lăsăm pradă emoţiilor, când le lăsăm să ne copleşească şi cădem în abisul deznădejdii profunde. De cele mai multe ori reacţionăm astfel, când ne simţim singuri iar sentimentele negative de frică, disperare, neputinţă sunt mult mai puternice, reuşind de cele mai multe ori să le domine pe cele care contează de fapt. Mi-am petrecut timpul în deplina concordanta cu starile sufletesti pentru ca sunt de parere ca fiecare om trebuie sa fie stapân pe timpul lui, sa aiba posibilitatea sa faca ce vrea.Imi amintesc zambind chiulul de la cursuri doar de dragul lucrului interzis. Adolescentul din mine iubeste in propriul lui stil si totusi sunt atât de straina de acest sentiment. Hai sa mai privim inca o data lumea cu ochii adolescentului, si sa nu uitam ca toti vrem si credem ca o sa schimbam universul!
